Si era o seara de noiembrie... si ningea.. sau poate era soare?.. nu, pentru ca era seara... da, era seara...
Credem in iluzii.. credem ca lucrurile sunt nesfarsite, eterne.. ne place sa credem.. dar nu e asa...
Intotdeauna am dispretuit iluziile.. am stiut ca nu trebuie sa cred in ele... si de fiecare data cand am crezut, am avut de suferit.. ultimii ani ii vad in negru si gri.. cu prea putine sclipiri...
Si era o seara de noiembrie.. ultima.. pentru ca ea stia ca acesta va fi finalul...
Back to black... inapoi la a sti ca sunt un nimeni... cineva poate doar pentru prieteni... ultima iluzie a mea..
O seara de noiembrie in care a mai cazut o stea...
"As vrea sa-ti scriu ceva frumos, dar e un cantec fara rost...pentru noi filmul s-a terminat...as vrea sa-ti spun adio dar, pana si asta e-n zadar...nu `ntelegi ca-i genericul final..."
Am uitat in ce trebuie sa cred.. dar nui nik, viata merge mai departe.. si inca o parte din inima mea a murit in seara asta...
Intr-o zi inima mea va fi de diamant.. intangibila si rece...
Si era o seara de noiembrie.. si ningea.. dar de data asta a nins degeaba..
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu